29
Mar
by Irina
SănătateDespre anxietate mai pe scurt
Anxietatea este o stare emoțională neplăcuta caracterizată de o permanentă așteptare și teamă nejustificată sau disproporțională față de pericol. De exemplu: o persoană se teme că nu are destul timp pentru munca ce durează câteva ore chiar dacă s-a trezit devreme.
Conform teoriei evoluționiste anxietatea este o condiție preformată a speciei și prin urmare va avea gradul ei de utilitate. Există mai multe tipuri de anxietate: cea fiziologică sau cea cu care ne naștem și cea patologică care este în stare să ne afecteze viața de zi cu zi. Limita dintre ele este destul de mică.
Anxietatea fiziologică este văzută încă din copilărie. Atunci când un copil întâlnește un necunoscut una din primele reacții ale sale va fi anxietatea. Un alt exemplu este anxietatea de separare a copilului față de părinți. Dimineața înainte de a pleca la grădinița copilul plânge și povestește diferite scenarii absurde ce se pot întâmpla dacă parintele îl lasă singur. Anxietatea existențiala este trăită în mod diferit de fiecare dintre noi și se întâlnește pe tot parcursul vieții. Avem un oarecare grad de frică/anxietate înainte de a face ceva nou însă este utilă deoarece ne ajută să calculăm riscurile, să prevedem posibilele consecințe, să depășim situațiile dificile și chiar ne face să fim mai vigilenți.
Anxietatea patologică se diferă de prima prin faptul că teama resimțită este disproporționată față de risc și că aceasta din contra ne va afecta performanțele sociale, de muncă, relaționale. De exemplu: este prima dată când trebuie să treci cu mașina peste un pod de 1 km. Este normal să ai o stare de încordare însă cei anxioși în mod patologic nu îl vor trece chiar dacă zilnic acest pod este traversat de sute de mașini. Acest tip de anxietate este prezent tot timpul. Persoanele vor găsi mereu motive pentru care să se simtă tensionate sau într-o stare de teamă continuă. Când explică ceea ce simt prietenilor aceștia pot să nu fie înțeleși deoarece este greu de crezut că unii oameni pot avea o stare atât de negativă pentru lucruri destul de simple.
Cea mai întâlnită formă de anxietate patologică este cea de anxietate generalizată. În acest caz simptomele și în special frica nejustificată durează cel puțin 6 luni și nu pot fi controlate. Deseori este descrisă de pacienți în următorul mod: simt că trăiesc pe margine de cuțit sau simt că mă aflu pe marginea prăpastiei iar în curând voi cădea. Adevăratul motiv pentru care se simt atât de anxioși de obicei nu se cunoaște.
Anxietatea este trăită în diverse moduri. Se descriu 3 niveluri de simptome: fizice, psihice și comportamentale. Le voi descrie pe fiecare în parte pentru a înțelege mai bine în ce constă această tulburare pentru a o putea recunoaște cu ușurință la noi sau la cei din jur.
1. Simptome fizice
la nivel cardiovascular: tahicardie, senzație de durere în piept sau apăsare
la nivel respirator: crește frecvența respiratorie, senzație de sufocare sau lipsă de aer
la nivel gastrointestinal: greață, vărsături, durere abdominală, senzație de gură uscată
la nivel genitourinar: scăderea libidoului și alterarea ciclului menstrual
altele: tremor, senzație de nod în gât, furnicături ale mâinilor și picioarelor, zumzăit sau tinitus, dureri de cap
2. Simptome psihice
o permanentă senzație de existență a unui pericol, frica de a pierde controlul, de a muri, de a înnebuni
preocupări nejustificate pentru propria sănătate sau pentru sănătatea celor din jur
pesimism dus la extreme
3. Simptome comportamentale
neliniște: cei cu anxietate nu vor putea sta relaxați. Ei sunt cei care își rod unghiile, își strâng mâinile, strâng din buze și dau din picioare.
iritabilitate: pragul toleranței este mult scăzut. Reacționează violent la afirmații sau cuvinte inofensive, interpretează orice li se spune în sens negativ.
tulburări de alimentație: scăderea dramatică a apetitului sau din contra creșterea excesivă a acestuia. Unii încearcă să scape de starea tensionată prin mâncare în timp ce alții nu reușesc să mănânce nimic timp de o zi întreagă.
tulburări ale somnului: cei anxioși au probleme cu adormitul iar după ce adorm se trezesc de mai multe ori din cauza coșmarurilor. Dimineața se trezesc obosiți și cu senzația că au muncit toată noaptea.
legate de capacitatea de muncă: atenția poate fi mult crescută deoarece pericolul este mereu căutat de către cei anxioși, însă aceasta atenție nu este una productivă care să ajute concentrarea asupra a ceea ce este de făcut. Memoria este de asemenea afectată.
Pe lângă cele două forme de anxietate descrise mai sus există și descrierea temperamentului anxios. Cred că fiecare dintre noi avem cel puțin un prieten de acest fel. Aceste persoane trăiesc permanent o stare de teamă, mereu se grăbesc undeva, mereu au ceva de făcut, au mereu senzația că ceva nu este bine, simt mereu nevoia de a verifica mail-ul, bucătăria, ușile deoarece sunt au o stare de așteptare a unei situații neplăcute. Ei sunt cei care vor răspunde mereu cu Nu fără a cunoaște întrebarea. Ei sunt cei care mereu vor vedea situațiile într-un mod pesimist și sumbru. Adesea suferă de colita spastică care se manifestă cu dureri abdominale frecvente. Temperamentul anxios nu este un diagnostic ci este un mod de viață. Persoanele nu vor avea probleme semnificative la muncă sau în interacționarea cu cei din jur însă ei nu vor reuși să se relaxeze sau să se bucure de micile plăceri ale vieții pe deplin. Singurul mod de a-și îmbunătăți starea emoțională este conștientizarea faptului că frica si temerile lor sunt nemotivate.
Anxietatea ca și toate celelalte emoții negative își are limitele ei. Atunci când ne afectează capacitatea de a munci, de a vorbi cu cei din jur, de a ne relaxa, de a face ceva nou și când vedem că nu suntem capabili să ne controlăm propriile frici trebuie să cerem ajutor. Dacă prietenii sau familia nu ne pot ajuta în acest sens cel mai bine este să mergem la un psiholog.